Aseară un puşti de liceu încerca să mă impresioneze ca să îmi capteze atenţia (eram pe autobuz lume destul de multă şi era însoţit de un amic)
Până la urmă şi-a adunat de pe undeva curajul şi m-a întrebat ce vârstă am. După ce i-am răspuns m-a întrebat dacă am prieten. Ca să nu îl refuz direct şi să îi zic "Măi ţonţonel aşteaptă să mai creşti şi tu puţin", i-am dat un răspuns diplomatic: "Am prieten". Recunosc am minţit dar nu vroiam să îl refuz direct, că poate rămânea cu sechele.
M-a surprins comportamentul lui. După ce i-am răspuns la a doua întrebare şi-a văzut de treaba lui. Cred e primul "bărbat" să zic aşa care a acceptat un refuz şi nu s-a simţit ofensat.
 |
| Sursa foto |
Alţi masculi nu pot percepe un refuz sub nici o formă, chiar dacă îl formulezi într-un mod cât mai diplomatic. Fie te consideră mai atractivă, fie o iau ca pe o formă de provocare, sau percep refuzul ca o lovitură sub centură şi consideră că e de datoria lui să-ţi plătească cu aceeaşi monedă.
Recunosc, e şi vina noastră a femeilor, că uneori spunem "Nu" când de fapt am vrea să spunem "Da". Însă ar fi plăcut ca atunci când îi spui unui bărbat "Nu", el să înţeleagă şi să nu te mai agaseze, dacă i-ai răspuns cu "Nu" imediat după ce te-a întrebat şi i-ai mai şi adus argumente clare.
2 comments:
"Nu! inseamna Nu!". Acest lucru il inteleg perfect doar cu o precizare: "Nu inseamna Nu, DEFINITIV". Acel "definitiv" il adaug eu ca bonus la orice femeie care ma refuza (verbal sau non-verbal).
Daca apoi femeia imi da tarcoale (cum am patit), cam tarziu, pentru ca Nu inseamna Nu!. Definitiv si irevocabil. A "cascat" ochii prea tarziu.
Niciodata nu insist la o femeie, nu fortez; respect cuvantul femeii si presupun ca atunci cand a spus "nu" stie ce vrea.
@Emil
Sunt de acord cu tine, cand spun acel "Nu" inseamna ca nu am de gand sa ma razgandesc si stiu exact ce vreau.
E placut sa stiu ca mai exista un barbat care respecta decizia femeii, si nu insista.
Post a Comment